1.Religii sunt aproximativ 4200.
Spiritualitatea este una singură.
2.Religia: crede și nu cerceta!
Spiritualitatea: nu crede, știe că nu știe, cercetează tot pentru a înțelege.
3.Religia are un Dumnezeu și mii de zei (în Hinduism), în funcție de nevoi, frici, dureri, așteptări.
Spiritualitatea nu are niciun Dumnezeu și niciun zeu, ci are o stare dumnezeiască fără nevoi, frici, dureri, așteptări.
4.Religia e pentru supuși, adepți, adică cei care caută să li se spună ce să facă, să fie îndrumați, influențați, cum nu gândesc singuri, liber.
Spiritualitatea e pentru cei care își sunt propria lumină, îndrumare, gândind singuri, liber.
5.Religia te învață ce să faci.
Spiritualitatea te învață să fii.
6.Religia te umple cu plăsmuiri ca să ai iluzia că nu-ți mai simți golul interior.
Spiritualitatea îți arată golul interior ca să-l umpli cu înțelegerea realității.
7.Religia te-nvață să te rogi la o autoritate exterioară, să ceri un bine.
Spiritualitatea te-nvață cum să meditezi în tine, să-ți fie bine.
8.Religia e mimetism: memorezi, reproduci, imiți ce transmite autoritatea, nu înveți, ci urmezi, perpetuând astfel vechea lume.
Spiritualitatea e creativitate: prin tot ce înveți singur conștient, creezi o nouă lume.
9.Religia are la bază relații de forță: profetul, preotul e superior adeptului, enoriașului; omul e superiorul stăpân peste natură și animale; bărbatul superior femeii.
Spiritualitatea nu are nicio relație de forță, toate existând în interdependență.
10.Religia te convertește, te conformează, te supune.
Spiritualitatea te inspiră, te înțelepțește, te eliberează.
11.Religia este dezbinare, violență, ca dovadă prea multele războaie religioase (Cruciadele, Războiul de 30 de ani, Jihadul, Inchiziția, Războiul civil englez, etc. ), terorism, persecuții, “sacrificii” de oameni (la azteci peste 20 mii de oameni erau uciși în vederea îmbunării zeilor), la fel și de animale (vezi odiosul festival Gadhimai încă contemporan), dar și conflictele relaționale, și psihologice.
Spiritualitatea este unitate, interdependență, binele ei fiind unul universal, ca atare violența nu s-a manifestat niciodată în numele ei, și nici nu se va…
12.Religia pretinde că deține adevărul absolut (care-i gând înghețat, inflexibil), fiecare dintre religii considerându-se unica cunoscătoare de adevăr.
Spiritualitatea înțelege că adevărul nu poate fi instituționalizat, organizat, stabilit de alții, fiind o curgere liberă, în care e de plonjat pentru a înota în fluxul lui, trăindu-l.
13.Religia este forma, este externă.
Spiritualitatea este esența, este internă.
14.Religia este produsul gândului uman, plăsmuirea pusă pe piedestalul sacralității.
Spiritualitatea este observarea și conștientizarea gândului uman, pentru a te elibera de condiționările acestuia.
15.Religia înseamnă a mulțumi (lui Dumnezeu) sau sau a da vina (pe diavol) pentru ce ți se întâmplă.
Spiritualitatea înseamnă să fii responsabil mereu, conștient fiind, pentru ce ți se întâmplă.
16.Religia are un set de legi dogmatice care nu pot fi puse sub semnul întrebării.
Spiritualitatea are legile universului, ale naturii, dar toate-s investigate printr-o conștiință vigilentă.
17.Religia are cler, autorități, lideri.
Spiritualitatea nu are cler, nu are autorități, lideri.
18.Religia promite un rai și amenință cu un iad, ambele fiind destinații după moarte.
Spiritualitatea te învață să trăiești acum raiul minții tale, ieșind din iadul minții tale.
19.Religia trăiește în trecut sau viitor, în memorie.
Spiritualitatea trăiește în prezent.
20.Religia e gândul dual fragmentar falimentar.
Spiritualitatea e bogăția gândului non-dual unitar.
21.Religia are reguli, porunci, pedepse, canoane, care generează vină, rușine, condiționări.
Spiritualitatea nu are reguli, porunci, pedeapse, ci doar lecții și conștientizări înțelepte care aduc libertate și pace interioară.
22.Religia e pentru mintea fricoasă irațională care are nevoie de securitate psihologică, rezonând astfel cu superstițiile, și ritualurile nonsens.
Spiritualitatea e pentru mintea liberă rațională care conștientizează că nu există securitate psihologică, cum nimic nu-i permanent, totul e o mișcare fără final.
23.Religia consumă resurse materiale și imateriale. Materiale: ritualurile costă, obiceiurile costă (înmormântare, botez, etc.), biserica costă enorm bugetul statului, prea mult din pământ luându-și sub stăpânire. Imateriale: timp, energie, atenție, gând, toată participarea la cele religioase (ex: pelerinaje).
Spiritualitatea e gratis, nu consumă, ci eliberează, energizează, transformă, mintea fiind mereu vie, creatoare.
24.Religia e pentru cei care nu se cunosc fugind de ei înșiși, de viață, ca să se refugieze în iluzia că sunt binecuvântați, alinați prin religie.
Spiritualitatea e pentru cei care pot sta mult și bine atenți în ei, cunoscându-se astfel, cum mintea lor liniștită, ordonată, senină, nu caută sustragere, distragere în iluzii.
25.Religia îți condiționează experiența: experimentezi ce crezi, și nimic altceva.
Spiritualitatea te eliberează de condiționări: experimentezi ceea ce este.
26.Religia este o instituție socială, casa fiindu-i materia construită: biserica, mănăstirea, templul, moscheea.
Spiritualitatea este o călătorie, casa fiindu-i spiritul întregului univers.
27.Religia reprimă, cenzurează, instituționalizează sexul cel “căzut în păcat”, reducându-l la funcția reproductivă (să producă enoriași), cauzând astfel frigiditate, disfuncții erectile, pedofilie- mulți preoți fiind pedofili (vezi investigația Spotlight), mutilarea prin circumcizie, și discriminări, precum discriminarea homosexualității.
Spiritualitatea trăiește sexul natural, nici nu-l reprimă, nici nu-l slăvește.
28.Religia e antagonism: pe de o parte îndeamnă la iubire pentru aproape, pe de alta condiționările, doctrina recompensă-pedeapsă, dogmele competitive, exclusive (care exclud pe cei din alte religii), inculcă frică, suspiciuni, conflicte.
Spiritualitatea e sinergie universală, bine universal.
29.Religia este un instrument de putere (dovadă fiind implicarea ei în politică), de interese, exploatare, care profită de slăbiciunea omului, manipulându-l încă de la naștere (cum copilul e botezat fără acordul său, iar la școală e pus să se roage, să învețe religie).
Spiritualitatea este inteligența celui care stă singur, de necorupt, inocent, liber de toate influențele, părerile, fricile.
30.Religia s-a erijat în rolul social al iertătorului de păcate, al dăruitorului de binecuvântări, și al făuritorului de virtuți. Astfel, omul crede că poate face orice, dacă se căiește, e iertat, binecuvântat, și dacă se conformează pattern-urilor stabilite de doctrină, devine virtuos, iertător.
Spiritualitatea nu se erijează în niciun rol social. Înțelege că doar mintea care nu memorează rana este iertătoare, iar o minte care vrea să devină cineva, cu un scop, fiind nevoită să renunțe, să facă efort, să se conformeze unei practici, nu e o minte virtuoasă, ci una fortificată care-și hrănește ego-ul. Virtuos nu devii, ești.
31.Religia reprimă tot ce consideră fals, și-și impune adevărul.
Spiritualitatea observă tot, conștientizează și adevărul i se relevă.
32.Religia complică, încarcă mintea cu nonsensuri, povești și istorii contradictorii, sau contrazise de știință (precum mitul creației contrazis de cosmologie).
Spiritualitatea simplifică, aduce claritate, consens.
33.Religia acoperă închisă noului fiind.
Spiritualitatea descoperă deschisă noului fiind.
34.Religia te învață să simți frica de Dumnezeu.
Spiritualitatea te învață să simți iubirea dumnezeiască.
35.Religia îl prezintă pe Dumnezeu a fi creatorul de găsit prin intermediari: scripturi, biserică, tot bagajul propagandei religioase.
Spiritualitatea trăiește o stare pe care o poate numi Dumnezeu, dar e trăită fără intermediere, în spațiul din minte, spațiu care se creează după ce mintea liniștită, meditativă, s-a eliberat de orice influență, autoritate, condiționare. Liberă, doar așa fiind capabilă de iubire, de infinit.
36.Religia e pentru cei care dorm de mii de ani.
Spiritualitatea e pentru cei care s-au trezit.
37. Religia înseamnă milogirea pentru viața eternă.
Spiritualitatea înseamnă că te simți etern.
Răspunde