Cum puteti constientiza care va este vocatia

In anul 1995, fara sa stiu ca stiu engleza 😀 (nu imi fusese predata la scoala), am devenit translatorul echipei de chirurgi americani „Operation Smile” in cadrul spitalului de Pediatrie din Pitesti. Toate vacantele de vara de liceana ce eram, abia asteptam sa ma trezesc la prima ora, sa asist la zeci de operatii, sa ofer copiilor asistenta pre- si postoperatorie, sa-i programez, sa le completez dosarele, sa fac pe DJ-ul in sala de operatii (americanii ascultau muzica in timp ce operau), intr-un cuvant, sa ma distrez in spital. Da, unii se mai si distreaza in spital! 😀

As putea sa scriu pagini intregi despre experienta mea de atunci. Despre cum am perceput eu suferinta/boala inca de la acea varsta (printre malformatiile sutelor de copii, am vazut si un atavism teribil, un fel de cap de bou), despre sistemul medical roman vs cel american, despre cum sute de americani au avut incredere in copilul din mine, de 15-18 ani, incat sa opereze in functie de ce istoric medical (al pacientului) le prezentam eu, precum si despre atatea aspecte care mi-au trezit convingerea ca mi-ar fi prea simplu sa cuceresc America. 😀
Insa, acum vreau sa transmit adevarul: fiecare om are o vocatie menita sa fie transformata in profesie, care se manifesta toata viata, fie pe cai directe, daca nivelul de constienta este mai inalt, fie pe cai obliterate, asa cum germenele de „oblojitor” din a mea matrice s-a manifestat fie prin voluntariatul facut in spitalele de oameni, fie crescand/oblojind atatea animalute, fie prin rolul de pacient jucat atat de des (cum poti intelege si elimina suferinta/limita corpului daca nu o experimentezi, constientizezi?), fie prin cel de consilier astrolog psiholog, si nu numai.

Cum puteti avea certitudinea propriei vocatii? Simplu, va intrebati urmatoarele:
1. ce imi place?
2. ce imi da energie?
3. la ce ma pricep?
4. doresc sa ma dezvolt nelimitat in acest sens?

5. si cele mai importante aspecte: cat de util sunt celorlalti prin ceea ce fac? daca nu esti util, ai un job, nu o vocatie…;) si cat de liber sunt facand ce fac? o faci pentru a fi recunoscut, admirat, pentru putere? atunci nu esti liber pentru a face ceva liber, esti sclavul unei ambitii, unei insecuritati, nu cel ce manifesta natural o vocatie.

Dar cum toate acestea presupun o cunoastere de sine, si mai simplu, dupa ce aflati ora la care v-ati nascut (inclusiv minuntul nasterii cu aproximatie), imi solicitati mie rolul de astrolog, si asa, aflati implicit care este calea pentru a ajunge la profunda cunoastere de sine care duce la evanescenta conditionarilor, neclaritatii…. 😉

10511176_10152658870536079_4187930674337088978_n-1

 

Despre Antonia Dragomir